|
Generatorul static Kunel
Michael Faraday dovedeste in 1831 in urma experientelor sale aparitia curentului electric ca urmare a inductiei
magnetice creata de miscarea unui magnet. Ce a dovedit el atunci este legea prin care aparitia curentului electric
nu poate sa aiba loc decat ca urmare a variatiei unui camp magnetic perpendicular pe un conductor electric.
Urmare, astazi nimeni nu concepe posibilitatea obtinerii curentului electric decat prin miscarea unui conductor
prin fata unui magnet sau a unui magnet in apropierea unui conductor…ceea ce se-ntampla in orice dinam sau
alternator. Cu alte cuvinte nu se nu se poate obtine curent electric decat prin dispozitive rotative sau cu
miscare alternativa.Daca acest lucru l-am invatat la fizica de clasa a opta si ulterior prin clasa a zecea,
in liceu, un alt lucru pe care nu l-am invatat, deschide larg poarta obtinerii electricitatii fara miscare.
In anul in care Faraday stabilea existenta liniilor de forta electrice, anume in 1837, se nastea un necunoscut
care cu aceiasi perseverenta indelungata cu care Faraday a studiat electricitatea avea sa studieze ani multi
magnetismul.Este vorba de Wesley W. Gary.Descoperirea epocala pe care a facut-o Gary in cercetarile sale si
despre care nimeni nu invata nimic in nici o institutie de invatamant tehnic este faptul ca daca in punctul
neutru dintre doi magneti se introduce o fasie metalica acestia isi schimba polaritatea, in sensul ca daca pana
in acel moment se respingeau, pe perioada cat lama metalica este intre ei se vor atrage.
Exista doua brevete de motoare magnetice oscilante realizate de catre Gary pe acest principiu :
US 190206 din 1 mai 1977 respectiv US 10239 din 16 iulie 1879. Importanta majora a acestei descoperiri este aceea
ca dovedeste, contrar conceptiei majoritatii fizicienilor, faptul ca un camp magnetic al unui magnet permanent nu
este un camp stationar invariabil in orice conditii ci ca si atunci cand acesta este supus unui stres venit din
exterior isi schimba caracterul static si devine variabil.Daca acest stres se manifesta cu regularitate, atunci
campul magnetic intra-n rezonanta cu acel factor de stres periodic si devine la randul lui un camp cu variatie
periodica...Si nu e imperios necesar ca acest factor de stres sa fie o piesa metalica; poate fi si un alt camp
magnetic sau electromagnetic.Importanta acestui fapt e aceea ca permite conceperea unor generatoare electrice
fara piese in miscare in care cu ajutorul unui electromagnet se induce in preajma unui magnet un camp magnetic
variabil de o anumita frecventa care face campul magnetului permanent sa intre-n rezonanta si sa duca la aparitia
intr-o alta bobina decat cea a electromagnetului a unui curent electric mult mai mare decat cel cu care a fost
perturbat campul initial static al magnetului.
Unele dintre ele sunt foarte vechi chiar si de peste cincizeci de ani…
Dar ciudat este ca stiinta oficiala nu le recunoaste si nu le ia in studiu tocmai pentru ca in conceptia lor
campul magnetic al unui manget permanent fiind un camp static nu are cum sa schimbe bilantul energetic local
necontribuind cu nimic la curentul ce se manifesta intr-o bobina aflata-n imediata lui apropiere…
Pentru a intelege mai bine priviti imaginea alaturata.
Este schita unui transformator alimentat cu curent pulsatoriu.Pentru cei care nu stiu ce e curentul pulsatoriu
va spun ca acesta este o forma de curent continuu obtinuta prin redresarea monoalternanta( cu o singura dioda ) a
curentului alternativ, in urma carei redresare ramane un curent electric de o singura polaritate care are
intreruperi regulate.In cazul redresarii curentului de la reteaua nationala obtinem un curent cu 50 pulsatii
pe secunda.In imagine avem trei ipostaze diferite.In prima este doar miezul respectiv cu cele doua infasurari
considerate a fi egale(transformator de separare).In aceasta situatie amplitudinea impulsurilor din secundar
este identica cu cea a impulsurilor din primar.Nu luam in clacul pierderile transformatorului.
In cea de-a doua situatie pe una din laturile miezului dintre cele doua infasurari a fost introdus un magnet
permanent.Aici avem doua cazuri.Primul ar fi acela in care impulsurile din primar induc in miez un camp magnetic
opus celui al magnetului permanent.Impulsurile culese in secundar vor fi mult mai mici datorita opozitiei campului
magnetic al magnetului permanent.
Daca insa campul magnetic indus de impulsurile din primar are acelasi sens cu cel al magnetului acestea se vor
insuma cu campul magnetic al magnetului permanent si rezultatul va fi ca din secundar se vor culege impulsuri a
caror amplitudine este mai mare decat cele din primar cu nivelul corespunzator intensitatii campului magnetic al
magnetului permanent.
Acest principiu e valabil si in cazul curentului alternativ, cu specificarea ca miezul transformatorului respectiv
trebuie sa permita ca fiecare polaritate a curentului electric sa se-nchida pe o cale diferita-n miez dar sa se
regaseasca sub forma de curent indus in secundar.Iata o varianta de asemenea aranjament.
Imaginea vorbeste de la sine.Spuneam ca la oficiile de brevete de pe intreaga planeta sunt o sumedenie de inventii
de generatore statice care se bazeaza pe acest principiu.Unul dintre ele este cel al germanului Heinrich
Kunel.Brevetul, tradus in limba engleza, poate fi descarcat de la adresa
http://www.intalek.com/Index/Projects/Patents/DE3024814.pdf.
Brevetul a fost acordat la data de 28 ianuarie 1982 si poarta titlul „Procedura si dispozitive pentru
producerea energiei”.Priviti imaginea urmatoare si apoi vom comenta putin pe baza ei.
Daca vom privi cu atentie figurile 1 si 2 din imagine vom vedea ca dispozitivul este format dintr-un miez
din fier moale sau din ferita(este excelenta bara de ferita folosita ca antena la aparatele de radio).Acest miez,
notat cu 2 pe desen, poate fi dintr-o bucata sau divizat asa cum se vede in figura.Pe piesa mai scurta se alipeste
un magnet.Cu cat acest magnet e mai puternic cu atat va fi mai puternica energia pe care o vom culege la iesirea
dispozitivului.
Pe capatul aflat in contact cu magnetul este bobinata o bobina de comanda controlata de un curent pulsatoriu
obtinut prin redresarea monoalternanta a celui de la reteaua nationala. Pe miezul mai lung este bobinat un
numar de zece bobine identice cu cea de comanda dar care sunt legate in paralel.Bobina de comanda este actionata
de impulsuri cu intensitatea de un amper, iar de pe cele zece bobine de iesire se culege un curent cu intensitatea
de zece amperi.
Cu alte cuvinte avem de-a face cu un castig de putere de zece ori si vorbim de o amplificare de putere in
intensitate.Daca vom privi figura 3 vom vedea ca putem construi dispozitivul si pentru o amplificare in tensiune,
folosind o singura bobina de iesire a carui numar de spire este de n ori mai mare decat a bobinei de comanda.
Figura 5 arata o schema bloc privind felul cum trebuie configurat dispozitivul pentru a functiona atat cu curent
pulsatoriu cat si cu curent alternativ.
In figurile 6 si 7 avem doua exemple de configuratii pentru folosirea acestui dispozitiv in acest caz.In cazul
figurii 6 e vorba de folosirea a doua miezuri situate de-o parte si de cealalta a unui magnet in acest fel cele
doua alternante ale curentului alternativ fiind culese de pe bobinele aflate de-o parte si de alta a magnetului.In
cazul 7 avem de-a face cu un miez toroidal decupat.In decupajul acestuia intra un magnet. De asta data avem la fel
ca si in cazul precedent doua bobine de comanda dar curentul de iesire este cules de pe o singura bobina secundara
caci in acest caz curentul urmeaza liniile de camp magnetic care se inchid fie intr-un sens fie in celalalt.
Configuratiile din figurile 6 si 7 pot functiona la fel de bine atat cu curent pulsatoriu cat si cu curent
alternativ.
Inchei urandu-va succes celor care veti aborda realizarea acestui dispozitiv!
Catalin Dan Carnaru
|
|
|
|